Regulamentul Piețelor de Active Cripto (MiCA) al Uniunii Europene a fost la un moment dat salutat ca fiind regula finală a activelor digitale. Cu toate acestea, odată cu anul financiar 2026, această poveste evoluează rapid. În timpul recentului Paris Blockchain Week, factorii de decizie politică și profesioniștii din domeniul juridic au precizat că MiCA nu a fost conceput pentru a fi punctul final, ci reprezintă baza unui cadru de reglementare mult mai amplu și mai dinamic.

Sectorul se pregătește pentru ceea ce alții numesc MiCA 2, o revizuire mai avansată, mai detaliată și extinsă a reglementărilor care guvernează piața activelor digitale în Europa. Motivul acestei etape ulterioare este că, deși MiCA 1.0 a fost eficient în atenuarea riscurilor generate de o entitate centralizată, avantajul tehnologic a depășit deja respectivele limite.

Conceptul de iterație reglementară

Legile financiare ale UE nu rămân neschimbate. Ar fi destul de peculiar, așa cum a comentat Peter Kerstens, Consilier Senior al Comisiei Europene la Paris, ca un cadru de o asemenea anvergură să nu aibă o a doua fază de o importanță majoră. Tendința la Bruxelles este către „versionarea reglementării” – ca legile să fie privite ca software-ul, care trebuie revizuit periodic pentru a rămâne compatibil cu sistemul de operare al finanțelor globale, care se schimbă într-un ritm foarte rapid.

MiCA 1.0 a fost conceput într-o lume în care eșecurile burselor centralizate și riscurile de de-pegare ale stablecoin-urilor erau predominante. MiCA 2, pe de altă parte, este în curs de dezvoltare pentru a aborda problema protocoalelor descentralizate, tokenizarea finanțelor tradiționale și riscurile sistemice care apar atunci când blockchain-ul este puternic interconectat în economia mai largă.

Patru factori principali pentru MiCA 2

Cererea pentru un nou cadru este rezultatul a patru segmente principale de piață care fie nu au fost incluse în legislația inițială, fie au fost abordate doar parțial.

I. Sistemele Autonome și Finanțele Descentralizate (DeFi).

Cea mai evidentă lacună a cadrului MiCA existent este DeFi. Regulamentele inițiale presupuneau existența unei persoane juridice, identificabile în fiecare dintre serviciile financiare, și care este responsabilă, auditată și responsabilă. Protocoalele DeFi care operează pe contracte inteligente și Organizații Autonome Descentralizate (DAO) nu sunt orientate către acest model.

Revizuirea care urmează să fie prezentată este menită să aducă așa-numita reglementare bazată pe activitate. În loc să caute un CEO care să fie responsabil, reglementatorii s-ar putea concentra pe furnizorii de servicii tehnice, dezvoltatorii principali care mențin codul sau interfețele front-end, care se angajează direct cu utilizatorii UE.

II. Proliferarea Activelor din Lumea Reală (RWA)

Luând în considerare tokenizarea activelor din lumea reală, cum ar fi proprietăți imobiliare, obligațiuni guvernamentale, capital privat și altele, până în 2026, conceptul își schimbă statutul într-o strategie instituțională, unde nu mai este o operațiune marginală. Aceste active se află într-o zonă gri de reglementare între MiCA și Directiva privind Piețele Instrumentelor Financiare (MiFID II).

MiCA 2 va oferi căi mai distincte și mai eficiente către titlurile de valoare tokenizate, astăzi o singură obligațiune digitală putând fi supusă unor sisteme juridice europene diferite – un impediment semnificativ pentru o utilizare instituțională mai largă.

III. Staking, Randament și Costurile Băncilor din Umbră.

Staking-ul a devenit o afacere de miliarde de euro, dar statutul său legal diferă în diverse state membre. Unii îl consideră un serviciu tehnic, în timp ce alții îl consideră un produs financiar similar cu un cont de economii cu randament ridicat.

Regulatorii sunt din ce în ce mai îngrijorați că furnizorii de staking-as-a-service operează ca bănci din umbră, fără cerințe de capital. Se anticipează că, în viitor, va fi dezvoltată o taxonomie formală, separând foarte clar validarea pură a rețelei de produsele de randament custodial vândute investitorilor de retail.

IV. Standarde de Mediu, Sociale și de Guvernanță (ESG).

UE este angajată în Pactul Ecologic European (Green Deal), care pătrunde ferm în sectorul cripto. Deși MiCA inițială a venit doar cu simple dezvăluiri ale impactului asupra mediului pentru mecanismele de consens, MiCA 2 este de așteptat să fie mult mai stringentă. Acest lucru ar putea implica o contabilitate standardizată a emisiilor de carbon pentru toate activele listate și stimulente pentru protocoalele implementate cu energie regenerabilă sau modele care sunt eficiente energetic, cum ar fi Proof of Stake.

Foaia de parcurs legală: Clauza de revizuire din 2027

MiCA 2 nu mai este doar o idee; este de fapt lege! Prima lege MiCA are o clauză oficială de revizuire care prevede că Comisia Europeană trebuie să prezinte un raport complet până la 30 iunie 2027.

Acest raport va servi drept o „Stare a Uniunii” completă pentru situația reglementării cripto europene. Raportul va evalua modul în care reglementările actuale au funcționat pentru a preveni abuzul de piață și dacă au promovat sau au împiedicat inovația. Acolo unde există lacune mari în reglementare, se așteaptă ca Comisia să propună modificări formale în legislația viitoare.

Programul este simplu: 2026 va fi timpul pentru discuții și dezbateri; 2027 și 2028 vor fi anii pentru a elabora și implementa legea. Astfel, există o fereastră importantă de oportunitate pentru toate părțile interesate de a participa la consultări publice și dialog pentru a modela rezultatul final.

Implicații strategice pentru participanții din industrie

MiCA 2 va crea oportunități și va necesita, de asemenea, o flexibilitate suplimentară pe termen lung pentru companiile din UE care își desfășoară activitatea în UE.

Supraveghere Centralizată: În prezent, există un sprijin puternic pentru înființarea unui singur supraveghetor la nivel UE, de la Bruxelles. În prezent, afacerile sunt supravegheate de regulatori naționali (cum ar fi AMF din Franța sau BaFin din Germania). MiCA 2 ar putea extinde potențial responsabilitățile Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în ceea ce privește supravegherea marilor afaceri cripto „de importanță sistemică”.

Rezistență Operațională: Procesul de conformitate se schimbă de la un model tradițional KYC pentru a include demonstrarea robusteții tehnice, cum ar fi dovedirea securității contractelor inteligente și a rezistenței podurilor cross-chain printr-un audit independent.

Competitivitate Globală: UE concurează în prezent cu jurisdicții mult mai flexibile, cum ar fi Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Hong Kong. Este important pentru regulatori ca regulile excesiv de împovărătoare să nu creeze un „exod de creiere” al talentelor din UE către aceste țări. Obiectivul este de a atinge efectul „Goldilocks” de a oferi o protecție adecvată consumatorilor, permițând în același timp o flexibilitate suficientă pentru a sprijini inovația reală.

Concluzie: Spre un cadru de reglementare viu

Accentul principal al conversațiilor recente, atât la Paris, cât și la Bruxelles, este că legislația privind criptomonedele nu mai este o situație de tip „o singură dată”; UE a recunoscut că piața criptomonedelor funcționează ca o entitate fluidă, „vie”, și, prin urmare, trebuie să aibă reglementări fluide.

Pe măsură ce MiCA 2 (sau amendamentele sale specifice) sunt introduse, industria recunoaște că reglementarea cripto în Europa devine matură. „Vestul Sălbatic” al cripto este înlocuit cu un mediu robust, de nivel instituțional, în care conformitatea nu mai este doar o cerință de reglementare, ci reprezintă acum un avantaj competitiv distinct pe cea mai stabilită piață de active digitale la nivel global.